De ce contează legăturile
Cablul dintre tablou și priză este de obicei în regulă ani la rând. Punctele slabe sunt locurile în care două fire se leagă între ele sau un fir se leagă la un aparat. Acolo, curentul trece dintr-un metal în altul printr-o suprafață mică de contact.
Dacă firele nu sunt apăsate bine unul pe altul, contactul are o rezistență mai mare. La trecerea curentului, locul se încălzește, iar o legătură care se încălzește se degradează și mai repede. În cazurile rele, o legătură slabă poate ajunge să facă arc electric, una dintre cauzele de incendiu pentru care s-au inventat dispozitivele AFDD.
Normativul I7 cere ca legăturile să asigure o continuitate electrică durabilă, cu rezistență și protecție mecanică potrivite, ca ele să se facă numai în doze sau cutii de legătură și să rămână accesibile pentru verificare.
Ce e greșit la firele răsucite cu bandă izolantă
Încă se întâlnesc des în doze fire răsucite între ele și înfășurate cu bandă izolantă. Funcționează, dar:
- presiunea dintre fire depinde de mâna celui care le-a răsucit și nu poate fi verificată fără să desfaci legătura;
- banda doar izolează: nu ține firele apăsate unul pe altul;
- un fir rigid răsucit cu unul flexibil, sau mai multe fire de grosimi diferite, au de multe ori un contact slab;
- la fiecare deschidere a dozei, firele se îndoaie din nou și legătura slăbește.
De ce se pot slăbi bornele cu șurub
O bornă cu șurub poate face o legătură bună, dar calitatea ei depinde de doi factori greu de controlat:
- Cât de tare a fost strâns șurubul. Prea slab, contactul e slab de la început. Prea tare, șurubul strivește conductorul, iar firele flexibile, făcute din multe fire subțiri, se deteriorează ușor sub șurub.
- Ce se întâmplă în timp. Încălzirea și răcirea repetată la trecerea curentului, vibrațiile și șocurile pot reduce, în timp, presiunea de contact. WAGO și Hager, doi dintre producătorii de cleme și aparataj, explică asta în materialele lor: șuruburile se pot slăbi, iar rezistența contactului crește.
De aceea bornele cu șurub din tablouri se verifică și se strâng din nou periodic. La firele din aluminiu problema e și mai mare, pentru că aluminiul „curge” încet sub presiunea șurubului; am scris despre asta în articolul Instalație din aluminiu în bloc.
Ce face o clemă cu arc
La o clemă cu arc, firul nu este strâns de un șurub, ci apăsat de un arc de oțel. Forța cu care arcul apasă firul este dată de construcția clemei, nu de cât de tare a strâns cineva. Hager spune despre bornele QuickConnect că forța constantă de strângere asigură o conexiune stabilă în timp, fără să fie nevoie de restrângere. WAGO spune despre clemele sale că păstrează calitatea contactului și la șocuri și vibrații.
Clemele de acest tip se găsesc în mai multe variante:
- cu pârghie: ridici pârghia, introduci firul, cobori pârghia; merg cu fire rigide și flexibile;
- push-in: firul rigid se împinge direct în clemă, iar pentru firele flexibile sau pentru scoaterea firului clema se deschide cu o șurubelniță sau cu un buton.
Fiecare fir are punctul lui de prindere, iar la unele cleme carcasa transparentă arată dacă firul a intrat până la capăt.
Unde folosim clemele
- În doze: cleme WAGO și Phoenix Contact. Firele răsucite și legăturile cu șurub nu intră în lucrările noastre.
- La prize: prize Busch-Jaeger sau Gira, standard Schuko german, cu borne cu cleme, nu cu șurub.
- În tablou, cu Hager QuickConnect: borne cu arc, fără șuruburi. Bara de conexiune (busbar) se introduce prin simplă cuplare în bornele Bi-Connect ale aparatelor, iar Hager spune că așa se poate economisi până la 40% din timpul de montaj. Firele flexibile intră în clemă fără manșon (pin), după ce clema se deschide cu o șurubelniță. Un aparat se poate scoate din bara de conexiune fără să desfaci tot tabloul.
- În tablou, cu ABB FlexLine: aparataj cu borne push-in, inclusiv siguranțe, diferențiale și AFDD-uri, legate prin bara de conexiune FlexLine.
Clema nu face minuni dacă e montată greșit. O clemă bună, cu firul dezizolat prea scurt sau pusă pe un fir prea gros, face tot o legătură slabă. Montajul corect contează la fel de mult ca produsul.
Ce contează la o clemă
- Secțiunea firului trebuie să fie în plaja indicată de producător pentru clema respectivă.
- Tipul firului: rigid sau flexibil. Nu toate clemele primesc ambele tipuri în același fel.
- Lungimea de dezizolare indicată de producător. Prea scurtă, clema prinde izolația; prea lungă, rămâne cupru descoperit în afara clemei.
- Curentul nominal al clemei trebuie să fie cel puțin cât al circuitului pe care îl leagă.
- Produse certificate, de la producători cunoscuți, cumpărate din surse sigure.
- Un singur fir pe un punct de prindere, dacă producătorul nu spune altfel.
Cum lucrăm noi
Folosim cablu de cupru de 2,5 mm² pe prize, cu siguranțe B16, și de 1,5 mm² pe iluminat, cu siguranțe B10. Legăturile din doze le facem cu cleme WAGO sau Phoenix Contact, prizele sunt Busch-Jaeger sau Gira, cu borne cu cleme, iar în tablou folosim Hager QuickConnect și ABB FlexLine, cu siguranțele legate prin bară de conexiune. Detalii găsești pe pagina Instalație electrică pentru casă și apartament, iar dacă ai o instalație veche, pe pagina Refacere instalație electrică.
Faci o instalație nouă sau o refaci pe cea veche?
Trimite-ne pe WhatsApp poze sau un video cu locuința și cu tabloul. Primești o ofertă scrisă, gratuit.